marți, 10 aprilie 2012

Bolile tratate prin transplant cu celule hematopoietice


Primul  transplantul de celule stem hematopoietice efectuat  cu success s-a realizat  in urma cu 42 de ani (1968), de catre doctorul Robert A. Good de la Universitatea din Minnesota. S-a deschis astfel o noua era terapeutica pentru afectiuni hematologice severe care pana la acel moment erau considerate incurabile.  Indicatiile standard actuale de efectuarea a unui transplant de celule stem hematopoietice includ peste 70 de boli, majoritatea fiind boli hematologice maligne si non maligne , dar si anumite boli genetice sau tumori solide maligne.
O alta categorie de boli non maligne avand indicatie de efectuare a unui transplant de celule stem, datorita severitatii evolutiei si a prognosticului, sunt bolile ereditare sangvine afectand calitativ sau functional celulele sangvine  (ex. In hemoglobinopatii sunt afectate hematiile; in granulomatoza cronica – sunt afectate neutrofilele in deficitele imune – afectate populatiile leucocitare) si bolile metabolice ereditare (ex. Boala Gaucher, mucolipidoza).
In aceste afectiuni grefa de celule stem hematopoietice are rol curativ, de vindecare, in anumite situatii fiind singura solutie terapeutica salvatoare. Transplantul de celule stem  hematoformatoare (celule creatoare de sange) are ca scop înlocuirea  celulelor bolnave, dupa prealabila distrugere a acestora prin chimioradioterapie, cu celule sănătoase.
Din categoría indicatiilor standard ale transplantului de celule stem, leucemiile reprezinta cea  mai frecventa boala maligna a  copilului, reprezentand cca 1/3 din numarul total de cazuri de boli maligne identificate la copii, fiind urmata de tumorile cerebrale si de boala Hodgkin.
In Romania se apreciaza ca sunt 1.500 de copii bolnavi de  leucemie, leucemiile acute reprezentand 10 % din cancerele intalnite la aceasta categorie de varsta si fiind principala cauza de deces sub 35 de ani. ( leucemia acută limfoblastică este cea mai frecventă afecţiune hematologică malignă apărută în copilărie cca 80-90 % din cazuri aparand sub vârsta de 10 ani).  La acestia se adauga 3.500 de pacienti cu boala Hodgkin, o parte din acestia avand indicatie de efectuare a unui  transplant de celule stem hematopoietice pentru a putea  supravietui si 3.700 de copii cu talasemie majorã, o boala de sange transmisa ereditar si in care singurul tratament curativ este reprezentat de transplantul de celule stem hematopoietice de la un donator sanatos.
Transplantul de celule stem poate fi autolog sau alogen.  In cazul in vorbim de o  boala genetica , rol curativ poate avea doar transplantul alogen  (transplantul de la o alta persoana sanatoasa, compatibila imunologic), care sa aduca informatie genetica “sanatoasa” (ex. deficitele imunologice congenitale sau bolile metabolice congenitale). Se cunosc un numar mare de astfel de afectiuni (vezi tabel), dar acestea au o incidenta foarte mica in populatie. Insa, in cazul in care boala nu are un astfel de determinism genetic, atat transplantul autolog cat si transplantul alogen pot avea rol curativ.
Transplantul de celule stem poate avea si doar rol adjuvant (complementar) la tratamentul  de baza  al unor tipuri de tumori maligne solide. In aceste cazuri, disponibilitatea unei grefe stocate si  posibilitatea  efectuarii  transplantului de celule stem,  permite o reevaluare terapeutica a pacientului. Astfel este posibila aplicarea unui tratament antitumoral mult mai agresiv, fata de cel obisnuit (cu doze mai mari de chimio/radioterapie), avand ca scop reducerea metastazarii  sau a recidivelor tumorale. Acest tratament agresiv se insoteste de efecte toxice medulare (distrugerea celulelor din maduva osoasa) de aceea este necesara administrarea ulterioara a unei grefe de celule stem hematopoietice, care sa asigure astfel repopularea celulara a maduvei osoase  (ex. Tumori solide maligne : neuroblastom, retinoblastom)
Denumirea bolii
Transplant autolog(propriu)
de sange placentar
Transplant alogen
(de la donator) de sange placentar
LEUCEMII ACUTE
  
Leucemia acuta limfoblasticaDa *
Da
Leucemia acuta mieloidaDa
Da
Leucemia acuta bifenotipicaDa
Da
Leucemia acuta nediferentiataDa
Da
LEUCEMII CRONICE
 
Leucemia cronica mieloidaDa #
Da
Leucemia cronica limfociticaDa
Da
Leucemia cronica infantila mieloidaDa #
Da
Leucemia cronica infantila  mielomonociticaDa #
Da
BOLI  LIMFOPROLIFERATIVE
 
Boala HodgkinDa
Da
Limfom non HodgkinDa
Da
Limfomul BurkittDa
Da
SINDROAME MIELODISPLAZICE
 
Anemia refractaraDa #
Da
Anemia refractara cu exces de blastiDa #
Da
Anemie refractara cu sideroblasti inelariDa #
Da
Anemia refractara cu exces de blasti in formareDa #
Da
Leucemie mielomonocitara cronicaDa #
Da
BOLI MIELOPROLIFERATIVE
 
Mielofibroza acutaDa #
Da
Metaplazia mieloida agnogenicaDa #
Da
GAMOPATII MONOCLONALE
 
Mielom multipluDa @
Da
Leucemia cu plasmociteDa @
Da
Macroglobulinemia WaldenstromDa @
Da
ANOMALII DE SINTEZA A GLOBINEI
 
Beta talasemia majora (Anemia Cooley)Nu
Da
Anemia congenitala diseritropoeticaNu
Da
Anemia Blackfan-DiamondNu
Da
Aplazia pura a seriei eritrocitareNu
Da
Siclemia (Boala cu eritrocite in “secera”)Nu
Da
BOLI ALE CELULEI STEM
 
Anemia aplastica severaDa !
Da
Citopenia congenitalaNu
Da
Diskeratoza congenitalaNu
Da
Anemia congenitala  FanconiNu
Da
Hemoglobinuria paroxistica nocturnaDa
Da
BOLI FAGOCITARE
 
Sindromul Chediak-Steinbrick-HigashiNu
Da
Granulomatoza cronicaNu
Da
Disgenezie reticularaNu
Da
Neutrophil Actin DeficiencyNu
Da
BOLI LIPOSOMALE
 
AdrenoleucodistrofiaNu
Da
Bola GaucherNu
Da
Sindrom Hunter (MPS –II)Nu
Da
Sindrom Hurler (MPS- IH)Nu
Da
Boala KrabbeNu
Da
Sindrom Maroteaux-Lamy (MPS – VI)Nu
Da
Leucodistrofia MetacromaticaNu
Da
Sindromul Morqui (MPS – IV)Nu
Da
Mucolipidoza IINu
Da
Boala Niemann-PickNu
Da
Sindromul San Filipp  (MPS III)Nu
Da
Sindromul Scheie (MPS – IS)Nu
Da
Sindromul Sly (MPS – VII)Nu
Da
Boala WolmanNu
Da
BOLI  HISTIOCITARE
 
Limfohistiocitoza familiala eritrogociticaNu
Da
HematofagocitozaNu
Da
HistiocitozaNu
Da
Histiocitoza celulelor LangerhansNu
Da
BOLI ALE SISTEMULUI IMUN CONGENITALE
 
Absenta  limfocitelor T sau BNu
Da
Ataxia teleangiectaziaNu
Da
Sindromul limfocitar BareNu
Da
Imunodeficienta variabila comunaNu
Da
Sindromul DiGeorgeNu
Da
Sindromul KostmannNu
Da
Deficienta de adeziune a leucocitelorNu
Da
Sindromul OmennNu
Da
Imunodeficienta severa combinata (SCID)Nu
Da
SCID cu deficienta de adenozin dezaminazaNu
Da
Sindrom Wiskott-AldrichNu
Da
Alterarea  limfoproliferarii X linkateNu
Da
ALTE BOLI EREDITARE
 
Hipoplazia cartilaj-parNu
Da
Lipofuscinoza ceroidaNu
Da
Porfiria congenitala eritropoieticaNu
Da
Trombastenia GlanzmannNu
Da
Sindromul Lesch-NyhanNu
Da
OsteopetrozaNu
Da
Boala Tay SachsNu
Da
DEFICITE CONGENITALE ALE TROMBOCITELOR
 
AmegacaricitozaNu
Da
Trombocitopenia congenitalaNu
Da
BOLI AUTOIMUNE
 
Sindromul EvansDa
Da
Legenda:
Da: in cazul utilizarii grefei  de  sange placentar se poate obtine vindecarea
Nu: nu se practica transplantul
Da*: transplantul de sange ombilical utilizat doar in anumite subtipuri ale diagnosticului. Se acorda prioritate  transplantului alogen, daca este disponibil
Da& : in cazul unor subtipuri de mare risc ale acestui diagnostic se prefera transplantul alogen, daca este disponibil
Da#: pentru utilizarea grefei alogene din sangele ombilical, in cazul imbolnavirii adultilor,  exista doar o experienta practica limitata; experienta grefei autologe din sangele ombilical , pana in prezent nu este la dispozitie. Cel mai probabil se va prefera grefa alogena
Da@: transplantul este practicat dar nu se poate obtine vindecarea ci  doar cresterea sperantei de viata
Da! : in cazul esecului transplantului medular, s-ar prefera transplantul alogen
Tratament adjuvant (complementar)
Denumirea  bolii
Transplant autolog
Transplant alogen
Tumori cerebrale
Da
Da (experimental)
Sarcom Ewing
Da
Da (experimental)
Retinoblastom
Da
Da
Neuroblastom
Da
Da
Cancer testicular
Da
Da
Date fiind caracteristicile particulare ale acestor celule stem,  potentialul lor de utilizare este foarte mare. Prin urmare, in viitor exista posibilitatea extinderii indicatiilor terapeutice, adaugandu-se si alte afectiuni, la lista actuala de boli.  Astfel in stadiul de studiu clinic se afla  anumite  forme de tumori maligne, alte boli metabolice cu transmitere ereditara,  boli afectand sistemul nervos central. De asemenea tot in aceasta etapa se afla  utilizarea celulelor stem, ca terapie genica. Studiul clinic, este o etapa obligatorie pentru orice procedura sau tratament medical.  Aceasta  presupune aplicarea tratamentului pe pacienti atent selectionati, care vor fi urmariti un numar de ani, pentru a se verifica eficienta si siguranta aplicarii acestuia
Tratament in stadiu de trial clinic
 
Tumori maligne (tratament adjuvant)
Cancer de san
Carcinoma cu celule renale
Cancer ovarian
Cancer pulmonar cu celule mici
Tulburari ale proliferarii celulare 
Boli ale sistemului nervos centralScleroza Multipla
 
Boli congenitale afectand sistemul imunitar si alte organe
Boala Gunther (porfiria eritropoetica)
Sindromul Hermansky –Pudlak
Sindromul Pearson
Sindromul Shwachman-Diamond
Mastocitoza sistemica
Imunodeficiente congenitale (terapie genica)Trombastenie Glanzmann
Imunodeficiente combinate severe
In stadiu experimental, de laborator (de aplicare pe modele animale) este  utilizarea celulelor stem hematopoietice si mezenchimale pentru regenerare tisulara  si organica (ex. neuronala , cardiaca, musculara; osoasa).
Tratamente in stadiu experimental
 

Boli autoimune
Poliartrita juvenila
Poliartrita reumatoida
Boala Crohn
Lupus eritematos systemic
Dermatomiozita juvenila
Sclerodermia
Diabet zaharat de tip I
 

Terapie reparatorie neuronala
Boli ale sistemului nervos central
  • Scleroza amiotrofica laterala
  • Boala Alzheimer
  • Boala Huntington
  • Boala Parkinson
Leziuni traumatice
Leziuni ale maduvei spinarii
Recuperare post accident vascular
cerebral
 

Terapie regenerativa organica
Renala – transplant combinat renal si de celule stem
  • Regenerare renala
Hepatica – Regenerare hepatica
Cardiaca – regenerare cardiomiocitara postinfarct miocardic

Musculara
 
Terapie genica
Anemia Fanconi
Boli metabolice (Leucodistrofia, tezaurismoze..)
Boala Parkinson

Niciun comentariu: