Au fost descoperite două grupe sanguine noi

Oamenii de ştiinţă au descoperit două noi grupe de sânge, informaţie care ar putea aduce beneficii majore pentru transfuzii şi transplanturi de organe şi care ar putea ajuta în lupta împotriva cancerului.

Cele două grupe de sânge au fost descoperite de cercetătorii de la Universitatea Vermont şi au primit numele de Langereis şi Junior.

Biologul Bryan Ballif, care a coordonat studiul, a explicat că se presupune că mai bine de 50.000 de japonezi au grupa Junior negativ, motiv pentru care se pot confrunta cu probleme la transfuzii, la femeile gravide putând chiar să apară incompatibilitatea mamă-făt.

Profesorul Ballif a declarat că descoperirea lui Langereis şi Junior a fost posibilă datorită faptului că echipa sa a găsit două proteine (ABCB6 şi ABCG2. ) ale globulelor roşii, proteine a căror prezenţă este asociată cu cele două grupe de sânge.

Până acum erau cunoscute deja 30 de proteine responsabile pentru grupe de sânge de bază. Noile descoperiri fac ca numărul acestor molecule să se ridice la 32. Ele sunt cu atât mai importante cu cât ultimele 2 astfel de proteine au fost descoperite acum 10 ani.

Mai mult, ambele proteine nou-descoperite sunt asociate cu rezistenţa la medicamentele împotriva cancerului, aşa că descoperirea lor i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă în crearea unor medicamente mai eficiente.

International Blood Transfusion Society, o asociaţie ştiinţifică care promovează studii asupra transfuziilor de sânge, recunoaşte, pe lângă cele 4 grupe de sânge comune (A, B, AB şi O), încă 28, multe având nume interesante, precum Kidd, Diego sau Duffy.

Sursa: Daily Mail

Tot ce trebuie sa stii despre contraceptie

Pilula contraceptivă

 Pilula contraceptivă este un produs care previne sarcină nedorită, dar nu asigură protecţie împotrivă bolilor cu transmitere sexuală. Acţiunea pilulelor încetează odată cu întreruperea tratamentului. Folosirea ei este uşoară, eficace şi fără pericol pentru femeie, dacă sunt respectate contraindicaţiile. Ca formă de prezentare, pilulele sunt ambalate în cutii cu 21 sau 22 de comprimate. Se foloseşte o plachetă la un ciclu. Diversitatea pilulelor se datorează diferitelor dozaje şi diferitelor amestecuri de hormoni.

Pilula monohormonală

1. Este o pilulă ce conţine numai progestageni.
2. Eficienţă: 96-98%, în cazul folosirii corecte.
3. Administrarea zilnică la aceeaşi oră creează în uter modificări ce blochează pătrunderea spermatozoizilor şi posibilitatea menţinerii unei sarcini.
4. Avantaje: Este uşor de folosit, este o metodă reversibilă; poate fi folosită şi de femeile care alăptează; poate fi folosită de femeile care nu pot folosi pilula combinată; nu intervine în desfăşurarea actului sexual.
5. Dezavantaje: Eficienţa depinde de corectitudinea folosirii; afectează regularitatea ciclului menstrual; creşte frecvenţa sângerărilor intermenstruale; poate creşte riscul apariţiei sarcinilor extrauterine; nu protejează împotrivă bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv SIDA.

Pilula combinată

1. Este o combinaţie de mici cantităţi de estrogen şi progesteron.
2. Eficienţă: 98-99%, în cazul folosirii corecte.
3. Împiedică eliberarea ovulelor şi modifică învelişul intern al uterului, care devine neospitalier pentru ovulul fecundat.
4. Avantaje: Este metodă reversibilă cea mai eficientă, uşor de administrat; nu afectează dorinţa sexuală; diminuează durerile din timpul menstruaţiei, reduce cantitativ mentruaţia şi reglează ciclul menstrual; diminuează riscurile anemiei; diminuează starea de disconfort premenstrual; reduce riscul afecţiunilor benigne ale sânului; contribuie la diminuarea apariţiei cancerului uterin şi a cancerului ovarian; protejează împotriva afecţiunilor inflamatorii pelviene; nu intervine în desfăşurarea actului sexual.
5. Dezavantaje: Eficienţa depinde de corectitudinea folosirii; nu este recomandată femeilor care prezintă factori de risc cardio-vascular; pot apărea efecte secundare minore, precum dureri de cap, creşteri în greutate, mici sângerări la începutul administrării; nu sunt recomandate femeilor peste 35 de ani, fumătoare; interferă cu unele tratamente medicamentoase; nu protejează împotriva bolilor cu transmisie sexuală, inclusiv SIDA.

Tipuri de pilule

1. Pilulele secvenţiale: la început, comprimatele conţin numai estrogen. Apoi, în a doua parte a perioadei, se adaugă şi progesteron. Aceste pilule minimizează ciclul natural şi nu sunt prescrise decât în anumite cazuri (după un chiuretaj, de exemplu).
2. Pilulele combinate: estrogenul şi progesteronul sunt asociate de la început. Estrogenul determină "puterea" unei pilule (50, 35, 30, 20 sau 15 gamma etynil-estradiol). Acestea sunt pilulele cele mai folosite.
3. Pilulele micro-progestative: nu conţin decât progesteron şi trebuie luate încontinuu. Se folosesc după naştere la mamele care alăptează.

• Este recomandat să renunţaţi la fumat dacă luaţi anticoncepţionale. Asocierea tutun şi pilule este periculoasă. Ea poate accentua grav riscul maladiilor cardio-vasculatoare: tromboza şi infarct de miocard.
• În general, pilulele nu îngraşă. Creşterea în greutate, atunci când se datorează totuşi pilulelor, nu depăşeşte 1 kg. Pilulele fac însă poftă de mâncare, îndemnându-te astfel să mănânci mai mult.
• Pilulele acţionează prin blocarea ovulaţiei: ovarele sunt puse la odihnă şi nu se mai produce ovulaţia.
• Trebuie să ştiţi că niciun mijloc contraceptiv nu e 100% sigur, dar pilula este mijlocul cel mai sigur dacă este utilizată corect.
• Pilulele trebuie folosite atunci când se pune problemă unei contracepţii de lungă durată (cel puţin câteva luni).
• Întreruperea tratamentului face că femeia să revină la fertilitatea anterioară. 90% dintre femeile care au întrerupt pilula rămân însărcinate în acelaşi an.
• Cei mai indicaţi medici pentru a-ţi prescrie pilulele sunt medicii generalişti şi ginecologii, dar puteţi merge şi la un cabinet planing familial, unde pilulele şi consultaţia sunt gratuite.
• Primul comprimat trebuie luat în primă zi a ciclului menstrual, apoi câte un comprimat pe zi până se termină plachetă (21 zile – 21 comprimate).
• Dacă aţi început să luaţi primul comprimat dimineaţă, trebuie să continuaţi tot dimineaţă.
• Pilula devine eficientă din primă zi dacă tratamentul este dus în mod corect.
• Când aţi terminat plachetă (toate cele 21 de comprimate) trebuie să faceţi o pauză de 7 zile, interval în care se va produce ciclul menstrual.
• Sângerarea neabundenţa poate să apară în cursul primelor luni de folosire. Acest lucru se datorează acomodării uterului cu acest tratament hormonal. Nu se întrerupe tratamentul!
• Dacă sângerarile continuă sau sunt abundente, trebuie consultat medicul care va schimba tipul de pilule.
• Dacă sângerarea apare după mai multe luni după chiar ani de utilizare, este bine consultaţi medicul.
• Pilulele scad durerile de ciclu. Atunci luaţi pilule, cantitatea de sânge menstrual , reducând astfel durerile.
• În plus, pilulele reglează ciclul şi veţi putea să estimaţi exact momentul care acesta se produce.
• Atenţie, unele medicamente reduc efectul contraceptiv pilulelor. Acesta este cazul antiastmaticelor, barbituricelor, antituberculoaselor, antibioticelor. Întrebaţi medicul dvs despre acest lucru consultaţi prospectul pilulelor.

Contracepţia după naştere

I. Poţi rămâne însărcinată chiar şi la 21 de zile după ce ai născut.
II. Reluarea ciclului menstrual şi apariţia primei menstruaţii au loc la aproximativ o lună după întreruperea alăptării, însă uneori chiar în cursul alăptării, la aproximativ 4-6 săptămâni de la naştere, dacă copilul nu a fost alăptat.
III. O greşeală frecventă este aşteptarea să vină primul ciclu. Puteţi avea ovulaţie cu 14 zile înainte de prima menstruaţie şi puteţi rămâne însărcinată din primul moment de când revii la contactul sexual neprotejat
IV. Sarcina poate apărea chiar înainte de reluarea ciclului menstrual, fie că alăptaţi sau nu. Femeia are nevoie de o bună protecţie împotriva unei noi sarcini, pentru a putea continuă să alăpteze (pentru că o noua sarcină poate suprima lactaţia);
V. Este necesară spaţierea naşterilor (timpul necesar refacerii organismului este de minim 2 ani).

1. Dacă femeia alăptează, cele mai bune metode anticoncepţionale sunt cele ne-hormonale: metodă amenoreei de lactaţie (primele 6 luni), metodele de barieră, dispozitiv intra-uterin cu cupru.
2. Metoda alăptatului poate fi eficientă ca metodă contraceptivă doar în cazul în care alăptezi un bebeluş sub 6 luni o dată la 2-4 ore, fără a sări peste nici o masă. Această rutină nu este foarte simplă deoarece nu ai voie să îi dai copilului tău altceva de mâncat sau de băut decât laptele tău.
3. Dintre metodele hormonale, pot fi folosite contraceptivele numai cu progestativ (minipilule, contraceptiv injectabil, dispozitiv intră-uterin cu progestativ) după 6 săptămâni de la naştere.
4. Dacă nu alăptaţi, puteţi folosi atât metode hormonale, cât şi dispozitiv intră-uterin sau metode de barieră. Femeia poate lua în considerare şi sterilizarea chirurgicală voluntară (în primele 48 ore de la naştere sau la 6 săptămâni), dacă are numărul dorit de copii.
5. Metode care nu sunt recomandate după naştere: metodele naturale bazate pe recunoaşterea perioadei fertile (abstinenţă periodică), pilulele clasice, pentru că progestativele şi estrogenii pot trece în laptele matern.

Contracepţia de urgenţă

• Este o metodă de contracepţie, care se poate folosi după ce contactul sexual a avut loc.
   • Contracepţia de urgenţă are ca scop prevenirea unei sarcini nedorite după un contact sexual neprotejat, accidental, fiind eficientă înainte de implantarea oului.
     • Nu întrerupe evoluţia unei sarcini deja apărute.
   • Riscul mediu de apariţie a unei sarcini după un contact sexual neprotejat este de 8%; după folosirea contracepţiei de urgenţă acest risc scăde la 2%
    • În prezent, în lume, în cabinetele de planning familial, sunt disponibile 3 metode:

1. Contraceptia hormonală postcoitală (eficientă în primele 72 ore de la contact)
     2. Inserţia de sterilet (eficientă în primele 5 zile)
     3. RU486 (preparat contragestiv) - în România această metodă nu este disponibilă

• Contraceptia de urgenţă este folosită în următoarele cazuri:
-viol, incest
-abuz sexual pe handicap mental
-persoane vaccinate recent cu viruşi vii sau cu unele boli contagioase (ex:rubeolă)
-eşec de metodă (rupere prezervativ, omisiune COC, expulzare sterilet, deplasare diafragma, vărsarea pilulelor la mai puţin de 1 oră după administrare)
-contact sexual neprotejat
-utilizarea incorectă a metodei de contracepţie; de exemplu: a rămas fără pilule sau a uitat să le ia, a întârziat administrarea unei noi doze de contraceptiv injectabil, a făcut spălătură vaginală la mai puţin de 6 ore după folosirea unui spermicid etc.

• Contraceptia hormonală postcoitala (de ex: Postinor sau Regimul Yuzpe) acţionează prin următoarele mecanisme:
1.acţiune asupra axului hipotalamo-hipofizo-ovarian
2.inhibarea eventuală a ovulaţiei, funcţie de momentul administrării
3.modificarea motilitatii trompei

Metode de contracepţie hormonală de urgenţă

1. Contraceptive orale combinate. Se administrează în primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat. Se iau: prima doză: 4 tablete de Rigevidon, sau Microgynon sau Lo-femenal, sau 4 pilule albe din folia de Tri-Regol (din ultimele 10 pilule); a două doză: alte 4 tablete din tipul celor folosite pentru primă doză, la 12 ore interval.
2. Contraceptive orale cu progestativ: ( Postinor II). Se administrează în primele 72 ore de la contactul neprotejat (administrarea în primele 48 ore creşte eficienţa). Se iau: o tabletă conţinând 0,75 mg levonorgestrel (LNG) şi încă o tabletă la 12 ore.

• Efectele secundare ale contracepţiei de urgenţă
-greţuri, se recomandă femeii să mănânce după ce aluat pilulele
-vărsături; dacă apăr la mai puţin de 2 ore după luarea pilulelor, este nevoie de repetarea administrării;
-dureri de sâni
-sângerări neregulate, uşoare la câteva zile după luarea pilulelor; nu sunt periculoase;
-modificări cantitative ale sângerării menstruale
-menstruaţia poate să apară mai devreme sau mai târziu faţă de data aşteptată; acest lucru nu reprezintă un pericol, dar dacă trec mai mult de 4 săptămâni de la folosirea metodei şi nu apare menstruaţia sau această este modificată (flux foarte redus, dureri neobişnuite) este posibilă o sarcină.

Câteva sfaturi utile privind contracepţia hormonală de urgenţă

•Contracepţia de urgenţă hormonală se aplică doar de 2 ori pe an (prezenţa urgenţelor cu o frecvenţă mai mare indică folosirea unei metode contraceptive inadecvate).
• Abuzul în aplicarea frecventă a metodei produce serioase metroragii (hemoragii uterine) foarte greu de stăpânit şi, uneori, perturba funcţiile hepatice
• După utilizarea Postinor, până la următoarea menstruaţie normală se recomandă abstinenţa sau folosirea prezervativului la fiecare contact sexual.
• Odată cu apariţia unei menstruaţii normale este indicată trecerea la o metodă contraceptivă eficientă, cu utilizare regulată.

Naşterea sub hipnoză scurtează travaliul

Naşterea poate fi un proces dureros şi traumatizant pentru mămică. De aceea, de multe ori femeile aleg cezariana sau îşi doresc să fie anesteziate. Nu de mult timp, a apărut însă şi în ţara noastră posibilitatea naşterii sub hipnoză. Specialiştii spun că pentru mamă naşterea sub hipnoză presupune eliminarea sau diminuarea durerii, accelerarea travaliului, iar faptul că nu apelează la medicamente sedative sau calmante presupune posibilitatea de a naşte un copil sănătos. În zilele noastre hipnoza este folosită deja ca remediu terapeutic în medicină, stomatologie şi terapie. Există totuşi idei preconcepute care descurajează oamenii să apeleze la hipnoză.  

 

Naşterea sub hipnoză înlătură riscurile medicamentoase pentru bebeluş

 

Naşterea sub hipnoză este o cale naturală de a aduce un copil pe lume care înlătură riscurile pentru copil, dar şi pentru mamă. Femeile trebuie să ştie că hipnoza nu înseamnă somn. Spre deosebire de ceea ce apare în filme, prin hipnoză nu poţi fi obligat să divulgi informaţii sau să faci ceva cu care nu esti de acord. Hipnoza este o procedură care conduce mintea interioară a individului către un scop pozitiv. Odată indusă starea de hipnoză, pacienţii nu mai au nevoie de medicamente calmante pentru a-şi atenua durerea. Pentru femeile gravide, hipnoza este o formă de relaxare.

 

Gravida învaţă cum să folosească  auto-hipnoza

 

Naşterea sub hipnoză presupune sesiuni de discuţii între medic şi pacient, viitoarea mămică expunând temerile pe care le are în legătură cu naşterea. Odată ce acestea sunt recunoscute, specialiştii găsesc soluţii pentru ca temerile să fie eliberate. Şedinţele ţinute anterior naşterii vor permite mămicii să intre repede în faza de auto-hipnoză. Astfel ea îşi poate face cu uşurinţă anestezie propriul ei corp, oriunde şi oricând, atâta timp cât ea are nevoie.  Acest lucru este foarte important pentru orice femeie în timpul travaliului, dar mai ales pentru bebeluşul pe care îl va aduce pe lume. Femeia învăţa cum să preia controlul asupra corpului ei, astfel încât ea va avea încredere în abilitatea naturală a trupului ei de a aduce pe lume copilul cu uşurinţă şi cu minimum de disconfort. Prin şedinţele de hipnoză pregătitoare, în momentul necesar, femeia va intra în starea de auto-hipnoză pentru că mintea ei este deja programată să facă exact ceea ce trebuie făcut.

 

Naşterea prin hipnoză poate fi sabotată de frică

 

Naşterea sub hipnoză poate fi “sabotată” de teama de naştere în sine. Specialiştii spun că hipnoza este o modalitate benefică de a evita folosirea medicamentelor suplimentare necesare într-o naştere pe cale normală pentru a o amorţi pe mamă, dar care inhibă şi travaliul. Cea mai bună metodă este ca gravida să se elibereze conştient, dar  şi subconştient de temerile cu privire la naştere, să înveţe să aibă încredere în procesul naşterii şi în corpul ei.  

 

Hipnoza poate acţiona ca anestezie

 

Hipnoza este o stare modificată a conştiinţei, care poate fi aplicată oricărei persoane cu o inteligenţă normală, capacitatea de a intra în transă şi profunzimea diferă de la individ la individ. Folosirea hipnozei în naştere ajută la relaxarea fizică şi psihică a viitoarei mămici, scurtează travaliul, scade anxietatea şi încordarea. În forme mai avansate, acţionează ca analgezie şi anestezie parţială sau totală.

Naşterea sub  hipnoză nu doar că scurtează travaliul, iar bebeluşul este mai sănătos ca urmare a naşterii naturale, dar hipnoza are şi efecte post-naştere. Specialiştii spun că după o naştere sub hipnoză refacerea post-operatorie este mai uşoară, nu are complicaţii şi stimulează lactaţia. Desigur că există şi cazuri în care medicul poate să nu recomande această modalitate- în special în cazurile în care în naştere este recomandată cezariana sau dacă mama are anumite probleme de sănătate care impun operaţia.

  

Candidoza vaginala, cea mai frecventa boala genitala intalnita la femei

Candidoza vaginală este cea mai frecventă boală genitală cu care orice femeie se confruntă la un moment dat în viață. Candidoza este una dintre bolile genitale imediate, care are un tratament foarte simplu, dar care netratată poate să aibă repercusiuni asupra vieții de cuplu și a vieții reproductive a femeii respective. Candidoza este rar întâlnită la bărbat.

 

 Cauze

 

Cauza principală a apartiției candidozei vaginale o reprezintă o ciupercă denumită Candida Albicans.

Aceasta  este o ciupercă  care include multe familii. Cea mai frecventă este Candida Albicans, însă în ultimul timp s-a constatat în laboratoare prezența unei rude a Candidei Albicans, Candida Tropicalis, care mimează candidoza și se tratatează cu antifungicespeciale, foarte rar întâlnite în farmaciile noastre.

 

Declanșarea bruscă a candidozei vaginale are și alte cauze. Cele mai frecvente sunt tratamentele hormonale, tratamentele care deprimă imunitatea organismului, de tipul tratamentului imunosupresor, bolile care deprimă acest echilibru fiziologic al organismului, cum sunt diabetul, neoplasmele, sarcina, o stare fiziologică a organismului femeii care se asociază foarte frecvent cu această candidoză vaginală. În plus, toaleta neadecvată și igiena locală necorespunzătoare a femeii pot contribui la apariția candidozei vaginale.

 

Absorbantele și tampoanele intravaginale pot fi factori favorizanți în declanșarea candidozei vaginale. Acestea modifică ph-ul și compoziția lactobacilillor în secreția vaginală, nu declanșează singure o candidoză, dar asociate cu o lenjerie strâmtă, cu o deprimare mai mică a organismului imediat apare candidoza vaginală.

 

 Semne și Simptome

 

Primele simptome ale candidozei vaginale sunt apariția unei leucorei cu anumite caracteristici alb-brânzoasă, prezența pruritului vaginal cu extinderea acestuia spre zona ano-rectală și dispareunie (durere la contactul sexual), în cazul femeii. În cazul bărbatului nu se manifestă. Acesta este purtător sănătos și rezervor de candida..

 

Pacientele se pot confrunta cu probleme urinare, le poate fi afectat aparatul urinar și activitatea sexuală a cuplului, dar ceea ce este mult mai grav, este faptul că infecția cu candida netratată se asociază cu infertilitatea pe termen lung prin favorizarea dezvoltării acestor bacterii.

 

 Tratament

 

Tratamentul în cazul candidozei acute, nou instalată, este realizat doar printr-un tratament local, care constă în spălături vaginale, cu soluții specifice candidozei și un tratament cu diferite capsule vaginale cunoscute sub numele de ovule. Tratamentul durează între 7 și 10 zile.

Pentru a scăpa de candidoză există topice locale, se pot face spălături cu ceaiuri care modifică mediul în care se dezvoltă ciuperca, iar ovulele pe bază de extracte naturale, în special de miere și propolis, ajută organismul să lupte împotriva candidozei.

 

În cazul candidozei cronice este obligatoriu de tratat partenerul, asociind și la unul și la altul tratament pe cale generală. În această situtație medicul specialist recomandă pacienților să ia antifungice pe cale orală, tocmai pentru a împiedica dezvoltarea acesteicandide și în tubul digestiv și în zona ano-genitală.

 

Când infecția cu candida este tratată incomplet sau nu este tratată deloc, în acel moment se selecționează tulpini de candida care, atunci când organismul se deprimă ulterior, la un an, la câteva luni recidivează, dar nu doar că generează simptomatologie genitală locală, ci și simptomatologie ano-genitală, simptomatologie urinară foarte des întâlnită și se declanșează imediat și candidoza bucală. Fiind vorba despre o candidoză sistemică, ea necesită în cazul acesta un tratament pe cale generală, nu numai un tratament topic local.

Testul de sarcina

Testele de sarcină sunt disponibile în două variante: testele care folosesc o mostră de urină sau cele care depistează hormonul de sarcină în sânge. Asfel, incertitudinea apariţiei unei sarcini după un contact sexual neprotejat poate fi rapid înlăturată!

Teste de sarcină care utilizează mostre de urină

Testele de sarcină care presupun utilizarea unei mostre de urină sunt la îndemâna oricui, putând fi procurate din orice farmacie. Preţul unui astfel de produs este relativ mic iar gradul de eficienţă este unul mare. Un astfel de test de sarcină poate fi efectuat acasă, într-un timp extrem de scurt. Pentru unele teste trebuie să colectezi urina într-un recipient special iar apoi să introduci beţişorul cu indicatori înauntru. Altele cer să pui câteva picături de urină pe beţişorul cu indicatori. Timpul de aşteptare pentru aflarea rezultatului diferă în funcţie de fiecare test de sarcină în parte, însă, durata nu este în niciun caz mai mare de 5 - 10 minute.

Mecanismul care stă la baza funcţionării acestor dispozitive este unul simplu: testul măsoară, cu ajutorul unui reactiv pe bază de microsfere sau auro coloidar, hormonul hCG, prezent în urină odată cu apariţia unei sarcini. Hormonul hCG poate fi detectat în urină la aproximativ 2 săptămâni după concepţie. Aşadar, testul de sarcină poate oferi informaţii corecte după minim două săptămâni de la contactul sexual!

Pentru ca acuraţea rezultatelor să fie una mare, este important să urmezi cu precizie indicaţiile de pe prospect. Rezultatele testului de sarcină sunt oferite, în cele mai multe cazuri, sub forma unor liniuţe colorate care apar la nivelul benzii de test. Dacă eşti însărcinată, pe banda de test va apărea două liniuţe colorate (roz sau bleu, în funcţie de testul de sarcină), iar dacă absenţa menstruaţiei este cauzată de alţi factori şi nu există o sarcină, vei observa o singură liniuţă.

Teste de sarcină pe bază de sânge

Testul de sarcină pe bază de sânge se face de medicul ginecolog. Spre deosebire de testele de urină, testele de sarcină pe bază de sânge pot depista sarcina încă din primele zile. Medicul va preleva o mică mostră de sânge pe care o va trimite la laborator pentru examinare. Rezultatele vor fi disponible după câteva zile de la recoltarea probelor.

Testul de sarcină este recomandat atunci când, în urma unui contact sexual neprotejat, apar simptome precum întârzierea mestruaţiei (cu 2 săptămâni de la data normală), sânii sunt dureroşi şi inflamaţi, femeia acuză senzaţii de greaţă şi vărsături, oboseală, irascibilitate, urinări frecvente, secreţii vaginale abundente, poftă culinară excesivă, creşterea temperaturii corpului, senzaţie de balonare sau constipaţie.

Sindromul geamanului disparut

Odată cu inventarea tehnologiei medicale şi practica sonografiilor la  gravidele aflate în primele 5-6 săptămâni de sarcină, medicii pot observa un nou trend şi anume acela că viitoarea mămică pare să aibă gemeni când de fapt, după o sonografie ulterioară, se dovedeşte că nu există decât un fetus. Doctorii estimează că acest fenomen poate fi vizibil la una din opt sarcini.

Sindromul geamănului dispărut are loc atunci când o primă sonografie confirmă prezenţa a doi saci amniotici după care un examen ulterior scoate la iveală existenţa unui singur sac amniotic sau că celălalt geamăn a dispărut. Aşadar, unde dispare celălalt geamăn? Geamănul dispărut este un fetus dintr-o sarcină multigemelară care moare în uter şi este apoi parţial sau complet absorbit de mamă sau frate.

Există şi alte cauze care pot determina decesul geamănului. Printre acestea: placenta prost implantată, o anomalie care poate determina insuficienţa organelor principale sau lipsa completă a acestora la făt. Totodată, poate exista o anomalie cromozomială incompatibilă cu viaţa. În foarte multe cazuri, geamănul este de fapt un ovul gol care nu se dezvoltă peste primele stadii de embriogeneză.

Ca şi la chiuretaj, nu există anumite cauze care determină avortul spontan al geamănului dispărut. De multe ori un chiuretaj se datorează unor anormalităţi placentare sau cromozomiale.

Din punct de vedere fizic, dacă geamănul a fost pierdut în primul trimestru de sarcină, nu apar complicaţii pentru mamă sau celălalt geamăn. Oricum, pot apărea unele consecinţe pentru geamănul supravieţuitor dacă celălalt fetus a fost pierdut în trimestrele doi sau trei de sarcină. În această situaţie fetusul poate dezvolta paralizie cerebrală iar mama poate naşte prematur.

Diagnosticul presupune realizarea unor studii de laborator sau a unor studii imagistice (ecografie, amniocenteză, biopsia vililor chorionici).

Tratament

Tratamentul implică urmărirea sarcinii prin realizarea de ecografii care să evalueze fetusul viabil. Există câteva riscuri care includ travaliul prematur, obstrucţia canalului de naştere sau decesul fetusului supravieţuitor prin chorioamniotită sau ruptură de placentă. Fătul se poate naşte cu o greutate mică pentru vârsta gestaţională. Nu este necesară terapia medicală specială pentru sindromul geamănului dispărut.

Cancerul de col uterin

Cazurile de cancer de col uterin sunt frecvente si ingrijoratoare. In Romania, in fiecare zi sunt diagnosticate 9 femei iar 6 mor si suntem primii in Europa, atat ca incidenta cat si ca mortalitate. Din pacate, aceste cifre se datoreaza in primul rand faptului ca femeile din Romania cunosc foarte putin despre cauzele care provoaca acest tip de cancer si despre mijloacele de preventie. 
Cateva statistici cu privire la cancerul de col uterin (arhiva Ministerului Sanatatii)


- HPV ( virus papiloma) este prezent in 99,7% din cazurile de cancer de col uterin care omoara zilnic sase romance.


- Potrivit datelor publicate de Ministerul Sanatatii, peste 3.000 de romance sunt nou diagnosticate in fiecare an cu cancer de col uterin, flagel ce reprezinta in Romania prima cauza de mortalitate prin cancer la femeile cu varsta cuprinsa intre 15 si 44 de ani.


- Romania depaseste rata mortalitatii cauzate de virusul HPV din statele comunitare de 6,3 ori. Batem din nou un record trist si sunt primii in clasament si la acest capitol.

Care este cauza cancerului de col uterin, cum se transmite HPV si cum poate fi tratat


- Infectia genitala cu HPV este cauza a peste 99% din totalul cazurilor de cancer de col uterin. Cele mai agresive tipuri de HPV, 16 si 18, sunt res­pon­sabile pentru aparitia cancerului de col uterin in 8 cazuri din 10. HPV se trans­mite direct, prin simplu con­tact cutanat, in timpul tu­tu­ror tipurilor de acti­vitate sexuala, dar nu numai ast­fel.


O femeie este expusa riscului de cancer de col uterin, chiar daca nu are activitate sexuala. Cele mai multe infectii genitale cu virus HPV nu se manifesta prin niciun simptom, asa ca o persoana nu poate sti daca este sau nu infectata, daca nu consulta un medic. 


Testele citologice Babes-Papanicolaou sunt singurele care detecteaza celulele anormale ale colului uterin. Cancerul de col uterin poate fi tratat atunci cand este depistat in stadii cat mai usoare, dar de multe ori interventia chirur­gica­la este radicala iar femeia res­pectiva, chiar daca isi salvea­za viata, va suporta o trauma psihica uriasa. 


Cancerul de col uterin poate fi si prevenit, conditia principala fiind sa cunosti cauzele care il deter­mina si sa stii cum sa actionezi. In acest moment, oamenii de stiinta afirma ca exista un vaccin care poate preveni infectia cu cele doua tulpini HPV inalt oncogene 16-18 care deter­mina peste 70% din cazurile de cancer de col uterin.

7 simptome alarmante

Simptomele apar mai târziu, de cele mai multe ori când boala este într-un stadiu foarte avansat, deoarece evoluţia bolii este foarte "silenţioasă". Dar atunci când simptomele se manifestă trebuie să fii atentă la ele şi să mergi de urgenţă la medicul ginecolog. Iată ce simptome trebuie să te alarmeze:


1. Sângerări şi durere la contactul sexual
2. Sângerări vaginale anormale
3. Dureri de spate
4. Secreţii vaginale neobişnuite
5. Dureri pelviene
6. Sângerări după ce ai intrat la menopauză
7. Menstruaţie mai abundentă şi de lungă durată. 


Profilaxia cancerului de col uterin
Vaccinarea se face in scop profilactic, adica este folosit in prevenirea infectiei. Vaccinul nu vindeca cancerul de col uterin, nu poate vindeca o infectie cu Human Papilloma Virus (HPV) deja aparuta. Deasemenea nu exclude posibilitatea, e adevarat mult mai rara, a dezvoltarii unui cancer de col uterin produs de o alta cauza decat infectia cu virusul Papilloma Uman.


Vaccinul se poate face la orice varsta, indiferent daca s-a inceput sau nu viata sexuala. Cel mai indicat este ca persoanele de sex feminin sa fie vaccinate impotriva cancerului de col uterin incepand cu varsta de 12 ani, astfel incat ele sa fie protejate inainte de a-si incepe viata sexuala. Se recomanda ca vaccinul sa fie administrat in intervalul de varsta de 9 - 26 ani fiindca s-a demonstrat ca raspunsul imun al organismului la administrarea vaccinului este mai crescut in intervalul 9 - 15 ani iar persoanele din intervalul 15 - 26 ani sunt cele mai expuse contactarii HPV prin activitate sexuala.Vaccinarea consta in trei doze care sunt injectate in brat intr-o perioada de 6 luni : la "momentul 0", apoi la 2 luni si la 6 luni dupa prima doza.


Vaccinul se administreaza numai pe baza unei prescriptii medicale, la recomandarea medicilor de familie sau a medicilor specialisti ginecologi, infectionisti sau pediatri.Datele studiilor clinice demonstrat o eficacitate si imunogenitate foarte buna. Vaccinurile utilizate pentru prevenirea infrectiei cu Human Papilloma Virus (HPV) asigura protectie de 100% impotriva leziunilor precanceroase provocate de virusul Papilloma Uman tipurile 16 si 18. De asemenea, datele studiilor au aratat faptul ca vaccinarea asigura protectie sustinuta de 100 %, pana la 5 ani dupa vaccinare. Studii in desfasurare vor furniza date despre protectia pe termen lung conferita de vaccinarea impotriva HPV.