Fibromul uterin  

Fibromul uterin este cea mai frecventa tumora benigna a uterului, aproximativ 20% dintre femei prezentand aceasta afectiune, afectiunea fiind totusi intalnita  mai  frecvent la femeile care au depasit varsta de 30 ani. Tumoara fibromatoasa nu apare la fetite si in premenopauza. Fibromul uterin este format din tesut miometrial (miometrul reprezinta tesutul din care este alcatuit in mod normal uterul) si tesut conjunctiv.

            Drept cauza de aparitie a fibromului uterin este incriminata hiperestrogenia locala. La ora actuala nu exista studii care sa demonstreze faptul ca o hiperestrogenie plasmatica se coreleaza cu o frecventa mai mare a fibromului uterin. S-a constatat insa ca la nivelul unei tumori fibromatoase exista mai multi receptori pentru estrogeni si mai putini receptori pentru progesteron, acest fapt determinand un dezechilibru intre acesti hormoni si hiperestrogenia locala. Factorul genetic este de asemenea incriminat in aparitia acestei afectiuni, la baza stand observatia ca femeile de rasa neagra dezvolta aceasta patologie mai frecvent.

            Cel mai frecvent fibromul uterin este intalnit la nivelul corpului uterin, iar la nivelul corpului uterin cea mai frecventa localizare este in grosimea peretelui uterin (intramural). O alta localizare in raport cu peretele uterin este cea subseroasa, in acest caz el poate avea un pedicul (in jurul caruia se poate rasuci producandu-se inschemie la nivelul fibromului), sau cu baza larga de implantare (sesil). Fibromul uterin mai poate fi submucos, caz in care bombeaza in cavitatea uterina.

            Semne si simptome ale fibromului uterin

• menoragia (sangerare abundenta la menstruatie) este cel mai frecvent si caracteristic semn clinic
• leucoreea
• pioreea ( poate sugera infectia unui fibrom uterin)
• durerea  este un simptom inconstant, necaracteristic care se poate manifesta ca o tensiune pelvina sau poate fi a durere de intensitate mai mare asociata cu una din complicatiile fibromului uterin
• cresterea de volum a abdomenului in cazul unor fibroame uterine mari

      Examenul clinic

·      palparea abdomenului nu ne aduce informatii decat in cazul unui fibrom voluminos

·      examenul cu valve poate pune in evidenta scurgeri anormale

·      tuseul vaginal ne poate da informatii despre forma si marimea unui uter fibromatos in functie de localizarea fibromului

      Examinari paraclinice

·         ecografia este o metoda indispensabila in evaluarea unei paciente cu fibrom uterin, ecografia endovaginala fiind superioara ecografiei abdominale

·         histeroscopia

·         histerosalpingografia (si-a pierdut din importanta in evaluarea fibroamelor uterine)

·         RMN (nu se efectueaza de rutina)

Conduita terapeutica

      Avand in vedere ca fibromul uterin este o tumora benigna (riscul de malignizare este neglijabil), multe dintre ele fiind descoperite cu ocazia unor investigatii efectuate de rutina sau pentru alte patologii, majoritatea autorilor recomanda ca aceste tumori sa fie lasate pe loc (atata timp cat nu au nici un rasunet clinic iar dimensiunile nu sunt mai mari de 7 cm). Drept argumente pentru aceasta conduita as aminti faptul ca odata cu intrarea in menopauza multe fibroame regreseaza (fiind tumori

hormonodependente), iar dupa o interventie chirurgicala care are ca scop indepartarea unui fibrom ,conform mai multor studii efectuate , riscul de reaparitie a tumorii este de aproximativ 20 % in 5 ani.

      Cei care sustin o conduita activa in momentul in care este diagnosticat au ca argumente urmatoarele complicatii:

·         avortul spontan (datorita unei calitati necorespunzatoare a mucoasei uterine)

·         posibilele riscuri care pot aparea in cursul travaliului (distocii de dinamica uterina)

·         poate creste riscul de aparitie a placentei praevia

Complicatiile acute ale fibromului uterin:

·         torsiunea (in cazul fibroamelor subseroase cu pedicul) este insotita de dureri abdominale ,greata si varsaturi

·         hemoragia uterina

·         necrobioza aseptica ( se produce in cadrul hipovascularizatiei intratumorale)

·         necrobioza septica

Complicatiile cronice sunt anemia in contextul unei hemoragii (menoragie) cronice, compresia organelor invecinate (vezica urinara, rect, vase de sange). Mai sunt mentionate si alte complicatii cornice, precum calcificarea, degenerescenta chistica, lichefierea mixoida si degenerescenta sarcomatoasa ( o complicatie extrem de rara).

Conduita terapeutica activa:

Tratament chirugical (in functie de localizare, numar de noduli fibromatosi, dimensiuni, varsta  pacientei si dorinta acesteia).

·         histerectomia (indepartarea uterului in totalitate)

·         miomectomia (indepartarea nodulului fibromatos)

·         miometrectomia (indepartarea nodulului fibromatos cu deschiderea cavitatii uterine si indepartarea unei parti din mucoasa uterina)

Aceste tehnici chirugicale pot fi realizate prin abord laparoscopic sau prin laparotomie (clasic) in functie de particularitatea cazului , de indicatii si contraindicatii.

Tratamentul minim invaziv este reprezentat de embolizare .

Tratament medicamentos:

·         Gestrinona

·         Mifespristona

Tratamentul medicamentos este util pentru reducerea volumului tumoral in vederea realizarii interventiei chirurgicale, insa singur nu va fi suficient pentru rezolvarea fibromului uterin .