Cateva cuvinte despre chistul ovarian

Un chist ovarian este un saculet mic, umplut cu lichid, de regula benign (necanceros), situat la nivelul unuia din ovare. Un chist ovarian poate fi asimptomatic sau poate cauza dureri de intensitate variabila.

Uneori, aparitia chistului ovarian este legata de ciclul menstrual, in sensul ca el poate dispare de la sine in cateva luni. Acesta este un chist ovarian functional.

Daca un chist ovarian creste, poate produce simptome: 

• senzatie de presiune sau de balonare abdominala 
• durere pelvina sau abdominala.

Cu toate ca majoritatea chisturilor ovariene sunt benigne (necanceroase), orice chist ovarian trebuie abordat serios. Echografia vaginala sau pelvina va indica daca chistul ovarian este umplut cu lichid sau este solid. Daca un chist ovarian este solid, poate fi vorba de endometrioza sau de cancer de ovar.Daca nu esti inca in menopauza, ai sanse sa nu necesiti tratament pentru un chist de ovar, cu exceptia situatiei in care chistul este foarte mare sau produce dureri.

Uneori, tratamentul cu pilule anticonceprionalepoate micsora un chist ovarian.

Tratamentul chirurgical (operatia) este indicat atunci cand chistul ovarian produce simptome sau daca are diametrul peste 5 cm.

Daca se efectueaza o operatie, de cele mai multe ori chistul ovarian poate fi extirpat fara a extirpa si ovarul respectiv. Si chiar daca trebuie extirpat un ovar, tot mai poti ramane gravida, deoarece iti ramane celalalt ovar.

Dupa intrarea in menopauza, riscul de cancer ovarian este crescut. Orice chist ovarian in menopauza trebuie de regula operat. Medicul va face o biopsie pentru a verifica daca este vorba de cancer. Discuta cu medicul despre interventia chirurgicala. Trebuie sa intelegi daca va fi extirpat doar chistul sau ovarul in intregime, sau daca se va efectua si o histerectomie in acelasi timp (extirparea uterului). Discuta cu medicul de asemeni preferintele tale.

In concluzie, optiunile de tratament ale unui chist de ovar sunt:

• tinerea sub observatie prin control periodic
• tratament hormonal in vederea reducerii marimii chistului
• chistectomie (extirparea chistului)
• ovarectomie (extirparea ovarului afectat)
• histerectomie (extirparea uterului), in cazul in care este vorba de cancer de ovar

Cheilopalatoschizis

Astazi am vazut un nou-nascut la termen cu o afectiune care cel putin pe mine m-a impresionat si anume cheilopalatoscizis  (în limbaj medical cheiloschizis, din limba greaca keilon - buza și schizis - separare). Nou-nascut rezultat dintr-o sarcina la termen (38 sapt) a unei paciente in varsta de 17 ani, nemaritata, fumatoare a 10 tigarete pe timul sarcinii, afirmativ dispensarizata lunar de catre medic obstetrician.

Cateva cuvinte despre acesta afectiune.


Despicăturile (sau fantele) labiale și palatine sunt malformații congenitale ale feței caracterizate prin absența de substanță la nivelul buzei superioare și/sau palatului bucal (cerului gurii) determinată de lipsa fuziunii mugurilor labiali și/sau palatini în cursul dezvoltării embrionare.

 Despicăturile labiale și palatine sunt malformații congenitale frecvente (aproximativ 1/700 nou născuți) ce pot fi tratate chirurgical după naștere, în primii ani de viață. În limbajul popular fanta labială este numită „buză de iepure”. Aceste defecte reprezintă cele mai întâlnite malformații congenitale faciale.

Uneori despicătura labială se poate asocia cu despicătura (fanta) palatină, malformație numită cheilognatopalatoschizis și cunoscută în limbajul popular sub numele de „gură de lup”. În cazul acestei malformații, mai grave decât despicătura labială, despicatura interesează și structurile osoase (arcul alveolar maxilar, palatul bucal) astfel încât cavitatea bucală poate comunica cu cavitatea nazală și împiedica suptul la sugar
 
Factori de risc: 

Urmatorii factorii de mediu au un rol important in dezvoltarea malformatiei:
- consumul de medicamente in timpul sarcinii
- consumul de droguri si alcool
- expunerea la radiatii
- starea de sanatate precara
- malnutritia
- infectiile  din timpul sarcinii
- fumatul (studii recente au aratat ca si fumatul in timpul sarcinii reprezinta un factor de risc implicat in aparitia despicaturii de val palatin).


Simtome: copilul se confrunta cu dificultati de supt deoarece lichidele se intorc pe nas, tulburari de formare a dentitiei, tulburari de auz si fonatie, dismorfism facial, tulburari cognitive.

Diagnostic:   Diagnosticul de cheilopalatoschizis se poate pune imediat dupa nastere de catre medicul neonatolog in urma efectuarii examenului fizic. Se recomanda un examen atent pentru depistarea altor malformatii faciale asociate (de ex: micrognatia-barbie mica)

Atenatal afectiunea poate fi diagnosticata incepand din saptamanile 14-16 de sarcina prin examen ecografic, dar acest lucru nu este intotdeauna posibil, fiind in functie de pozitia fatului, de performanta aparatului, dar si de experienta medicului care realizeaza ecografia.

Tratament:  Aceste malformații beneficiază de un tratament chirurgical, obținându-se rezultate remarcabile dacă se urmărește intervenția la timp pentru următoarele componente (în functie de contextul clinic):

• între 0 - 1 an se realizează intervenția pentru buze, palat;
• între 6 luni - 1 an timpanoplastie (se urmărește cu atenție evoluția în sfera ORL);
• între 3 - 6/7 ani intrevenția/terapia logopedică și, dacă este cazul, faringoplastie (fiecare caz este unic)
• între 9 - 11 ani - intervenții speciale pentru reconstrucții;
• între 7 - 18 ani - ortodonție (radiografiile dentare pot fi făcute încă de la dinții de lapte)
• între 15 - 18 operații estetice.

Placenta si afectiunile placentei

Placenta este un organ prin care se efectueaza schimburile intre fat si mama. Ea ajunge la stadiul complet de formare in a 5-a luna de sarcina. Din acel moment placenta nu va face altceva decat sa creasca, fara a-si modifica structura. Expulzia placentei are loc dupa nastere.

Atunci cand termenul sarcinii este depasit, placenta nu isi indeplineste functiile complet, iar fatul este hranit si oxigenat mai putin.

La termen, placenta normala are forma unui disc cu diametrul de 15-20 centimetri, cu grosimea de 2-3 centimetri. Ea cantareste intre 400 si 600 grame, adica o sesime din greutatea fatului. Aceasta se prelungeste in parti cu membranele ovulare: corionul, amniosul si caduca ovulara 

Rolul placentei

Rolul placentei este triplu:

1. regleaza schimburile dintre fat si mama;
2. secreta hormoni;
3. protejeaza fatul.

Schimburile dintre fat si mama se fac prin intermediul peretilor vaselor si al vilozitatilor; astfel, nu exista o comunicatie directa intre circulatia sangvina a mamei si cea a fatului: sangele lor nu se amesteca. Rolul placentei este, totodata, respirator si nutritional.

Secretia hormonala a placentei se produce de la inceputul sarcinii: trofoblastul secreta hormonul corionic gonadotrofic (HCG), necesar bunei evolutii a sarcinii si a carui dozare permite diagnosticarea ei precoce. Hormonul corionic somatotrofic (HCS) sau hormonul placentar lactogen (HPL) joaca rol in nutritia fatului si pregatesc lactatia. Placenta mai secreta si hormoni steroidieni (estrogeni si progesteron) si preia stafeta de la ovar.

Rolul protector al placentei este inegal. Lasa sa treaca virusurile pana spre luna a 5-a de sarcina, cand fatul incepe sa produca proprii anticorpi, dar se opune trecerii a numeroase bacterii. Placenta permite trecerea unor anticorpi materni care protejeaza fatul.

Protectia persista la copil pe o durata de aproximativ 6 luni dupa nastere impotriva unui mare numar de boli. Unele medicamente traverseaza, de asemenea, bariera placentara, cu efecte uneori nocive asupra fatului.

Afectiuni ale placentei

Placenta previa

De obicei, placenta se ataseaza de uter deasupra cervixului (parte inferioara a uterului sau a vezicii urinare). Intr-un procent mai mic de 1% din nasteri, placenta se formeaza la baza uterului si acopera partial sau total cervixul. Atunci cand placenta blocheaza cervixul ne confruntam cu placenta previa.

Ce este placenta previa?

Placenta previa reprezinta o situatie in care placenta este atasata aproape de sau acopera cervixul (deschiderea uterului).

Exista 3 tipuri de placenta previa:

- placenta previa totala - placenta acopera total cervixul;

- placenta previa partiala - placenta acopera partial cervixul;

- placenta previa marginala - placenta se afla foarte aproape de cervix.

Simptomele placentei previa

• Sangerare vaginala, brusca, nedureroasa, care poate fi in cantitate mica sau abundenta. Sangele este de regula de culoare rosu aprins. Sangerarea poate aparea inca din a 20-a saptamana de sarcina, dar este mai frecventa in cel de-al treilea trimestru.

• Simptome de nastere prematura. Una din 5 gravide cu placenta previa au si contractii uterine. Sangerarile din placenta previa se pot diminua sau chiar opri pentru un timp, dar aproape in toate cazurile ele vor aparea din nou in cateva zile sau in cateva saptamani.

Riscuri

Cel mai mare risc in cazul placentei previa este sangerarea (hemoragia).

De obicei sangerarea are loc pe masura ce partea inferioara a uterului se subtiaza, in timpul celui de al treilea trimestru al sarcinii - pregatirea pentru travaliu.

Aceasta determina sangerarea acelei parti din placenta care se afla deasupra cervixului.

Cu cat partea de placenta ce acopera cervixul este mai mare, cu atat mai mare este riscul hemoragiilor.

Alte riscuri:

- implantare anormala a placentei;

- dezvoltare fetala scazuta;

- nastere prematura;

- defecte la nastere;

- infectie dupa nastere.

Tratament

Odata ce placenta previa este diagnosticata (de obicei prin ecografie) se vor efectua mai des examinari cu ultrasunete pentru a urmari localizarea placentei.O provocare a nasterii poate fi necesara, in functie de cantitatea de sange pierdut, varsta gestationala si starea fatului.

In cele mai multe cazuri de placenta previa este necesara operatia de cezariana

In cazul unor hemoragii puternice pot fi necesare transfuzii de sange.

Placenta abruptio

Placenta abruptio reprezinta separarea prematura a placentei inainte de nastere.In mod normal in timpul sarcinii, placenta este atasata ferm de peretele interior al uterului pana in momentul nasterii copilului.

De vreme ce placenta asigura necesarul de substante nutritive si de oxigen de la mama la fat, aceasta separare poate fi amenintatoare de viata pentru fat si in unele cazuri si pentru mama.

Placenta abruptio poate determina o nastere prematura, o greutate mica la nastere (2500g sau mai mica) si pierderi masive de sange la mama. In mai putin de 1 din 1000 de nasteri, o placenta abruptio severa poate avea drept consecinta decesul fatului.

Placenta abruptio afecteaza aproximativ 9 din 1000 de nasteri. De regula se manifesta in cel de-al treilea trimestru de sarcina, dar poate aparea oricand dupa saptamana 20. Pana la 15 procente din cazurile de placenta abruptio nu sunt evidente inainte ca nasterea sa inceapa sa progreseze sau abia dupa nastere.

Cauzele placentei abruptio nu sunt bine intelese si unele femei o dezvolta fara sa aiba nicio cauza care sa poata fi identificata.

Simptome

• Sangerare vaginala mai mica sau mai mare din punct de vedere cantitativ, in functie de localizarea separarii de peretele uterin si de durata de timp de care este nevoie ca sangele sa treaca prin placenta.

• Uter sensibil sau dureros.

• Semne de nastere prematura, contractii regulate, durere sau sensibilitate in partea inferioara a spatelui sau in zona abdominala.

Placenta imbatranita

Placenta imbatranita sau maturarea prematura a placentei face ca fatul sa nu mai fie hranit si oxigenat corespunzator. De obicei, in cazurile in care placenta a imbatranit prematur, iar fatul este insuficient dezvoltat pentru a supravietui extrauterin, se incearca mentinerea functiilor placentare pana cand fatul ia in greutate suficient pentru a se putea naste in siguranta.

Daca sarcina a depasit 40 de saptamani si nasterea nu se declanseaza, se recomanda provocarea ei sau operatia de cezariana.

Astfel, cel mai mare risc prezentat de placenta imbatranita il reprezinta nastere prematura. Diabetul si hipertensiunea arteriala reprezinta alte riscuri prezentate de maturarea prematura a placentei.

Cauze

Fumatul in timpul sarcinii poate cauza calcificarea placentei, astfel ca aceasta se va maturiza mai repede.

Prevenire

Antioxidantii din vitaminele prenatale si din alimentatie sunt importanti in prevenirea imbatranirii placentei. Vitamina E, C si beta-carotenul au si ele o importanta sporita si ar putea fi nevoie de doze mai mari, la indicatia medicului.

Tratament

Administrarea de produse pe baza de progesteron ar putea fi de ajutor.

De obicei se incearca mentinerea si sustinerea functiilor placentare cel putin pana cand fatul se considera viabil.

Este foarte probabil ca, in momentul in care se observa ca fatul nu mai creste, medicul ginecolog sa impuna operatia cezariana.

Igiena zilnica a regiunii genitale

Daca ne luam dupa reclamele produselor pentru igiena intima, am putea crede ca zona genitala este una murdara care necesita spalare si curatare continua. Daca folosim toate spray-urile, servetelele, lotiunile, absorbantele si toate celelalte produse  disponibile pe piata probabil ca am petrece o mare parte a zilei spaland, curatand si parfumand zona genitala. 

De fapt, o asemenea abordare este total gresita! Cand vine vorba de zona genitala, igiena excesiva este mai periculoasa decat lipsa totala a igienei. Vaginita bacteriana si candidoza sunt doar cele mai cunoscute din afectiunile care isi au cauzele in igiena excesiva. 
 Ce este corect si ce nu?
Vaginul are propriul sau sistem de curatare, mai eficient decat orice metoda pe care am putea-o folosi. In plus, mucoasele si pielea din jur sunt foarte sensibile. Zona genitala se spala o singura data, maxim de doua ori pe zi si dupa fiecare contact sexual. De fapt, se spala partea externa, adica vulva, impreuna cu labiile. Daca pielea este sensibila, sapunul normal poate da reactii alergice, asa ca cel mai indicat este sa folosesti doar apa. Acum exista tot felul de produse speciale, asa ca poti folosi si o lotiune sau un gel cat mai natural, hipoalergic si cu PH echilibrat. 

Se spala vulva cu o singura miscare - fara a freca sau insista prea mult - dinspre fata inspre spate, pentru a preveni contactul ei cu bacteriile din jurul anusului. E. coli, o bacterie specifica sistemului digestiv, poate sa ajunga, din cauza igienei gresite, in vagin si uretra, provocand vaginite si infectii urinare. Prosoapele sau buretii de baie trebuie sa fie individuale, pentru a evita transmiterea eventualelor infectii, de la o persoana la alta. 

In timpul menstruatiei, este bine sa fim putin mai atente la igiena, insa, din nou, nu trebuie sa exageram. Ajung doua spalari pe zi plus schimbarea tamponului sau absorbantului la cateva ore. 

Multe femei fac adesea spalaturi vaginale, in incercarea de a pastra zona curata. Este una dintre cele mai mari greseli. Vaginul, ca si nasul, are un sistem  de curatare "performant", care nu da gres niciodata, la femeile sanatoase. Asa cum nu te speli niciodata in nas, nu este cazul sa speli nici vaginul. Spalaturile vaginale pot duce la infectii in mai multe feluri. In primul rand, dispozitivele folosite nu sunt sterile si exista intotdeauna posibilitatea ca ele sa fie contaminate cu o bacterie periculoasa. In al doilea rand, introducerea unor substante straine in vagin distruge flora bacteriana normala si sanatoasa, care reprezinta primul si cel mai puternic scut de protectie impotriva infectiilor. In sfarsit, spalaturile imping bacteriile inapoi catre uter, unde pot provoca boala inflamatorie pelvina. Dupa menstruatie, aceleasi spalaturi pot sa impinga inapoi bucati din endometru (mucoasa uterina), ducand la andometrioza. 

Daca exista o secretie cu aspect sau miros anormal, primul gand ar fi ca ea trebuie eliminata prin spalaturi. Gresit! Ea poate fi provocata, apoi inrautatita, chiar de aceasta practica. Spalaturile vaginale se fac doar la recomandarea medicului si doar cu substantele prescrise de el.Mini-absorbantele zilnice sunt parte din arsenalul oricarei femei moderne. Totusi, medicii ne sfatuiesc sa nu le folosim decat atunci cand este nevoie, de exemplu atunci cand urmeaza menstruatia si nu vrei sa fii luata prin surprindere. Absorbantele zilnice sunt acoperite pe o parte cu plastic, ceea ce impiedica circulatia aerului si mentine umiditatea. Iar un mediu umed este excelent pentru dezvoltarea si inmultirea bacteriilor daunatoare. Daca secretia vaginala este atat de abundenta incat simti nevoia sa porti zilnic absorbante, probabil ca este cazul sa consulti un medic. Ar putea fi de la o vaginita. Secretiile vaginale sunt absolut normale si, asa cum am spus, joaca un rol important in protejarea vaginului. Consistenta secretiei se schimba pe parcursul ciclului menstrual, iar daca iei contraceptive orale s-ar putea sa fie mai abundenta.

Pentru ca zona genitala nu trebuie sa fie umeda, conteaza foarte mult lenjeria purtata, dar si imbracamintea (pantaloni, dresuri). Slipul din material sintetic nu lasa pielea sa respire si mentine umiditatea in interior, creand acel mediu propice dezvoltarii bacteriilor. Ideal ar fi sa nu purtam deloc lenjerie pentru ca pielea sa poata respira in voie. In niciun caz nu se poarta slip noaptea, oricat de sexi ar fi el. In rest, trebuie aleasa lenjeria facuta in totalitate din bumbac. Atentie si la imbracaminte! Pantalonii stramti, colantii, dresurile sintetice sunt la fel de periculoase.