Interpretarea testului Babes-Papanicolau

Cateva date despre un frotiu citoivaginal normal

Testul Babes - Papanicolau este cea mai accesibila dar si cea mai importanta metoda de a preveni posibilitatea aparitiei si evolutiei unui cancer de col uterin deoarece prin acest test se pot identifica anomaliile celulare de la nivelul colului inainte ca acestea sa devina canceroase.

Testul Babes - Papanicolau este recomandat a fi efectuat macar o data la un interval de unu - trei ani, cel mai bine o data la sase luni. O alta recomandare este efectuarea testului in intervalul de trei ani de la inceperea vietii sexuale. Nu exista o limita clara de varsta inferioara sau superioara pentru efectuarea acestei investigatii. Trebuie facut de toate femeile care au viata sexuala.

Testul Babes - Papanicolau este gratuit, in unitatile medicale de stat, in cazul in care medicul de familie iti da o trimitere.

Tipuri de celule prezente in mod normal intr-un frotiu citovaginal
1. celule pavimentoase
- superficiale
- intermediare
- bazale
- parabazale

2. celule endocervicale

3. celule metaplazice

4. celule endometriale

Alte elemente care mai pot aparea in mod normal pe un frotiu sunt: leucocite, hematii, spermatozoizi etc. In functie de varsta se disting niste particularitati in ceea ce priveste prezenta anumitor celule:

1. inainte de pubertate vom intalni: celule intermediare bazale si parabazale
2. dupa pubertate vor fi prezente celule superficiale si intermediare
3. la menopauza vor fi prezente celule intermediare bazale parabazale

Putem afirma ca avem un frotiu normal daca nu sunt prezente modificari in ceea ce priveste structura celulara (nucleara), chiar daca frotiul este unul inflamator (prezente polimorfonuceate – fractiuni leucocitare).

Modificarile care pot aparea pe un frotiu pot fi impartite in modificari benigne si modificari precursoare canceroase.

Modificarile benigne la testul Papanicolau

1. Modificari datorate infectiilor:
- Micoze de tip candidozic
- Trichomonas vaginalis
- Cocobacili
- Gardenerella vaginalis
- Actinomyces
- Virusul Herpes simplex
- Chlamydia

2. Modificari reactive la testul Papanicolau
- Modificari datoare atrofiei (frotiu atrofic)
- Modificari datorate inflamatiei si reparatiei
- Modificari datorate dispozitivelor intrauterine (sterilet)
- Modificari datorare contraceptivelor orale (cresteri usoare are volumului nuclear si prezente modificari atrofice)
- Modificari datorare radioterapiei

Modificari precursoare canceroase la testul Papanicolau

Clasificare leziuni premaligne ale colului uterin

Pentru diagnostiucl histologic s-a intordus conceptual de CIN (cervical intraepithelial neoplasia – neoplazie intraepiteliala cervicala).
CIN I – leziuni interesand o treime din grosimea epiteliului.
CIN II – leziuni interesand doua treimi din grosimea epiteliului.
CIN III – leziuni interesand toata grosimea epiteliului.

Pentru diagnosticul citologic s-a introdus termenul de SIL (squamos intraepithelial lesion – leziune intraepiteliala scuamoasa). In functie de severitate au fost impartite in 2 clase:
LSIL – leziune de grad redus corespund cu CIN I
HSIL – leziune de grad inalt corespunzand CIN II si CIN III

Papanicolau LSIL – leziune intraepiteliala scuamoasa de risc scazut

Include toate modificarile datorate HPV, precum si modificarile de CIN I.
Criteriile pentru care putem afirma ca avem LSIL: celulele intermediare au un nucleu de 2-3 ori marit de volum, conturul nuclear este neregulat.

Koilocitul este o celula de tip intermediar cu modificari nucleare si care ne sugereaza o infectie cu HPV (interpretare clinica: daca avem prezente koilocite inseamna ca avem infectie HPV, daca nu avem koilocite prezente pe un frotiu citovaginal nu putem afirma absenta infectiei HPV).

Conduita terapeutica in LSIL
Avand in vedera ca peste 80% din leziuni remit spontan conduita terapeutica corecta ar fi urmarirea pacintei din 6 in 6 luni si bineinteles tratarea patologiei asociate daca ea exista).

Daca timp de 2 ani leziune persista atunci se va trece la distrugerea ei prin electrocauterizare, crioterapie sau conizatie indicate daca leziunea a evoluat.

Papanicolau HSIL – leziune intraepiteliala scuamoasa de risc inalt

Nucleul este marit de peste 3 ori, iar raportul nucleu citoplasma este intotdeuna marit, conturul este neregulat, cromatina este granulara, iar nucleolul este in general absent.

In acest caz conduita terapeutica este colposcopie cu biopsie, iar in functie de rezultat se va decide asupra urmatorului pas care poate fi conizatie sau histerectomie daca leziunea se dovedeste a fi un cancer intr-un stadiu mai avansat decat FIGO O sau daca varsta pacientei este peste 45 de ani si are trecut obstetrical (sarcini).

Celulele scuamoase atipice: ASC

Clasificarea ASC
- ASC-US cuprinde modificarile sugestive dar insuficiente pentru LSIL (risc redus de HSIL 5-15%)
- ASC-H cuprinde modificari sugestive dar insuficiente pentru HSIL (risc crescut de HSIL)

Conduita terapeutica:
- Daca ASC-US: repetare la 6 luni pana la obtinerea a 2 rezultate consecutive negative
- Daca ASC-H: colposcopie cu biopsie.

Celulele glandulare atipice: AGC

- AGC-NOS (fara alta specificatie) prezinta o usoara variabilitate in ceea ce priveste volulmul si conturul nucleului.
- AGC-FN (in favoarea neoplaziei) atipii sugesive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom.
- Adenocarcinom in situ